tapşan
Смотреть что такое "tapşan" в других словарях:
tăpşan — TĂPŞÁN, tăpşane, s.n. 1. Loc neted şi uşor înclinat care apare la baza versantelor şi povârnişurilor în regiunile de deal şi de munte. ♦ Coastă a unui deal sau a unui munte; pantă, povârniş. 2. Loc viran mai ridicat, aflat de obicei în mijlocul… … Dicționar Român
tãpşán — s. n., pl. tãpşáne/tãpşánuri … Romanian orthography
tap — – Rădăcină expresivă, puţin clară, care pare să evoce ideea de obiect diform sau relativ rotunjit. – var. taf . Creaţie expresivă, cf. rădăcina romanică tapp (REW 8564), şi lap , (lăpăi), dup . Der. tăpşi (var. tepşi), vb. (a egala, a netezi, a… … Dicționar Român
Раутаваара, Тапио — В Википедии есть статьи о других людях с такой фамилией, см. Раутаваара. Тапио Раутаваара Tapio Rautavaara … Википедия
corlată — CORLÁTĂ, corlate. s.f. (reg.) 1. Iesle. 2. Îngrăditură sau colibă pentru vite. 3. Împletitură de formă bombată care se aşează pe car când se transportă snopi sau fân. 4. Poliţă în jurul cuptorului pe care se ţin vase de bucătărie şi alte lucruri… … Dicționar Român
platformă — PLATFÓRMĂ, platforme, s.f. I. 1. Suprafaţa orizontală plană a unui vehicul, a unui aparat de ridicat etc. pe care se încarcă mărfuri, vite etc.; p. ext. vagon sau camion deschis, fără pereţi şi fără acoperiş, utilizat pentru transporturi. ♦… … Dicționar Român
podeag — podeág, podeáguri, s.n. (reg.) 1. (în forma podeac ) podeţ. 2. (înv.) platou, podiş, tăpşan mai mic. 3. movilă. Trimis de blaurb, 05.10.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
podei — PODÉI s. v. pod. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime podéi, podéie, s.n. (reg.) 1. pod (la şură, la grajd) unde se păstrează fânul; podeţ. 2. (înv.) pridvor. 3. (înv.) scenă, estradă. 4. platou, podiş, tăpşan. 5. mobilă. 6. poiană. 7 … Dicționar Român
poderei — poderéi, poderéie, s.n. (reg.) 1. platou, podiş, tăpşan mic. 2. poiană, luminiş, ochi de pădure, podei, poieniş. 3. movilă. Trimis de blaurb, 05.10.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
prispă — PRÍSPĂ, prispe, s.f. 1. Un fel de terasă îngustă înălţată de a lungul peretelui din faţă (uneori şi al celor laterali) la casele ţărăneşti, lipită cu pământ sau pardosită cu scânduri, adesea mărginită de o balustradă scundă de lemn sau de zidărie … Dicționar Român
şestină — ŞESTÍNĂ, şestine, s.f. (reg.) Loc neted pe vârful unui munte. – Şest (reg. şes < lat.) + suf. ină. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞÉSTINĂ s. v. platou, podiş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
